Un vânător merge cu câinele lui la vânătoare. Împuşcă el o raţă care cade în lac:
– Ei bine…se gândeşte vânătorul nostru…de aia am câinele cu mine!
Şi îşi trimite câinele să aducă raţa. Câinele pleacă dar (ce chestie!) nu înoată ci merge pe apă lacului ca Iisus. Vânătorul nu îşi crede ochilor. Împuşcă şi următoarea raţă şi faza se repetă. Un lucru este clar: câinele poate să meargă pe apă!
A doua zi vânătorul se hotărăşte să îşi ia un coleg cu el pentru a vedea şi ăsta minunea. Şi pentru ca surpriza să fie mai mare nu îi spune acestuia nimic. Toată ziua împuşcă vânătorii noştrii la raţe care cad în lac şi câinele le aduce ca de obicei fără a-şi uda blana. Din partea celui de-al doilea vânător nu vine însă nici o remarcă. Către seară prietenul este întrebat:
– Auzi ţie toată ziua nu ţi s-a părut nimic interesant la câinele meu?
– Ba da, răspunde prietenul, faptul că nu ştie să înoate…