La scurtă vreme după ce se căsători, în 1862, scriitorul rus Lev Tolstoi fusese vizitat, la Iasnaia Poliana, de un prieten de-al său, Vladimir Sollogub, tot scriitor. Văzându-l pe Tolstoi în culmea unei „utopii” a fericirii familiale şi a împlinirii scriitoriceşti, Sollogub îşi mărturisi admiraţia faţă de condiţia în care se afla confratele său de condei:
– Ce fericit sunteţi… Aveţi tot ce vă place.
– Nu, eu n-am tot ce-mi place, dar mie îmi place tot ce am! îi răspunse zâmbind scriitorul-filosof.