După ani de muncă în Italia, un român se întoarce în satul natal. Într-o seară se duce în vizită la un cumătru. A luat o sticlă de Busuioacă şi nişte banane pentru copilul cumătrului. Stau ei la masă, beau, mănâncă, discuţii despre filozofia vieţii. La un moment dat vine copilul, ia o banană de pe masă şi o mănâncă cu tot cu coajă. Omul, în gândul lui: „Să-i zic ceva, o să pară că am venit cu fiţe din Europa şi o să se supere”. Şi tace. Mai trece o bucată de timp, copilul mai ia o banană şi iar o mănâncă cu tot cu coajă. Omul nu mai rabdă şi mai mult de frică să nu i se facă rău copiluli îi zice cumătrului:
– Auzi, cumetre, dar copilul tău nu mănâncă corect bananele.
La care, tatăl:
– Pi*da mătii de copil! Cu pâine ţi-am zis! Cu pâine!