O navă de croazieră s-a scufundat în urma unei furtuni, supravieţuitorii fiind doar şapte persoane: şase fete şi un băiat. Toţi au fost purtaţi de curenţi pe o insulă necunoscută, nelocuită. Pe insulă aveau de toate, izvoare de apă, animale, fructe… nu mureai nici de foame, nici de sete. Nu a trecut mult timp până băiatul a început sa împreuneze cu toate tovarăşele de naufragiu, câte una in fiecare zi, mulţi ani la rând. La un moment dat a văzut pe cineva care se chinuia să înoate spre insulă, cu greu, obosit, gata să se înece. A sărit repede în ajutor, l-a adus la mal, l-a lăsat să îşi tragă sufletul şi i-a zis:
– Prietene, bine ai venit în Paradis.
– Cum aşa? Am murit?
– Nu, dar pe insula asta este tot ce îţi poţi dori. Mâncare, băutură şi şase femei, iar ele vor să facă dragoste pe rând, o dată pe săptămână, cât e ziua de lungă… bine că ai apărut că eu deja sunt sătul şase zile pe săptămână să „îndes” brebul într-una şi să aştept duminica să am si eu timp pentru mine: să beau un pahar de vin din propria recoltă, să mă relaxez, să mai fumez o iarbă din spatele dealului, să mai vânez, să mai pescuiesc. Aşa că de acum, tu iei trei, eu iau trei şi restul săptămânii suntem liberi să facem ce vrem, beţivăneală, pescuit şi toleaneală.
– Am înţeles, sună minunat… dar ştii? E o problemă la mine.
– Ce problemă? Nu ţi se scoală sau ce?
– Nu, mai grav. Sunt homosexual.
– Aoleu… S-a dus şi Duminica mea liberă.