Iţic vroia să discute cu Papa.Trimite bilete, scrisori, emailuri, nimic! La un moment dat Iţic se duce la Vatican şi reuşeşte să obţină o audienţă:
– Demult vroiam să vă vorbesc!
– Păi spune, ce te frământă?
– Păi eu am un restaurant pe care îl am de la tatăl meu….
– Foarte frumos, şi…
– Păi tatăl meu, îl are de la tatăl lui! Dar tatăl tatălui meu îl are de la tatăl lui, dar şi ta…
– Iţic, mă exaperezi! Unde vrei să mă duci? Pe vremea lui Hristos?
– Vedeţi, aţi înţeles, păi ştiţi… Cina cea de Taină… a rămas neplătită!