Eram în tramvai, aglomeraţie mare când din greşeală am călcat uşor pe picior un pensionar cu mutra mai acră decât lămâia crudă. Deşi nu îi produsesem vreo mare durere, a răcnit la mine cât îl ţineau plămânii:
– Zi „pardon”, măgarule!
Atunci, cu un calm desăvârşit, i-am ascultat sfatul de om în vârstă şi am zis:
– „Pardon, măgarule”!