Iţic, tânăr şi cu viitorul în faţă, se duce să se roage la Zidul Plângerii:
– Dă Doamne să câştig la Loz în Plic!
Mai înainteaza Îţic în vârstă, îşi face familie, copii, timp în care se tot ruga:
– Dă Doamne să câştig la Loz în Plic!
Îmbătrâneşte Iţic, i se albesc sprâncenele, barba, părul, îi tremurau genunchii dar el mergea în fiecare zi la Zidul Plângerii şi se ruga:
– Dă Doamne să câştig la Loz în Plic!
În acel moment cerul se întunecă, apar fulgere pe cer, nori groşi şi o voce tunătoare îi spune:
– Iţic, dă-mi o şansă: cumpără măcar un loz!