Un ministru român aflat în vizită oficială în Franța este invitat de omologul său francez la reședința personală, la un dineu. Văzând somptuoasa vilă, ministrul român îl întreabă cum a reușit să aibă o asemenea reședință princiară ținând cont că acesta are un salariu modest ca servitor al Republicii Franceze. Atunci ministrul francez îl invită în faţa unei ferestre.
– Vedeți autostrada de acolo?
– Da.
– Ei bine, a costat 5 miliarde. Întreprinderea care a executat construcția a facturat 6 miliarde, iar diferența mi-a fost donată.
Doi ani mai târziu același ministru francez este invitat într-o vizită oficială în România și îi întoarce vizita omologului său român.
Când sosește la reședința ministrului roman, descoperă un palat asemănător celor din poveștile copilăriei. Stupefiat îl întreabă:
– Nu înțeleg! Acum doi ani dumneavoastră găseați că eu aveam un nivel de viaţă princiar, dar în raport cu dumneavoastră.
Atunci ministrul român îl invită în faţa unei ferestre.
– Vedeți autostrada de acolo?
– Care!?!… Că nu văd nici una!