Un bărbat zăcea pe patul de moarte. De-odată simţi cum aroma prăjiturii lui favorite cu ciocolată urcă încet si ademenitor pe scări. Şi-a adunat forţele rămase si s-a ridicat din pat. Sprijinindu-se de perete, a mers până la uşă si cu un efort si mai mare a coborât scările, ţinându-se cu ambele mâini de balustradă. Gâfâind, s-a sprijinit de tocul uşii şi a aruncat o privire in bucătărie. Dacă n-ar fi simţit durerile acelea cumplite, ar fi zis că este deja in rai. Acolo, puse pe masă, erau sute din prăjiturile sale favorite cu ciocolată. Era ăsta raiul sau era ultima dovadă de iubire din partea soţiei, care se asigura ca soţul ei părăsea lumea fericit? Cu un ultim efort, s-a aruncat înspre masă. Mâna tremurândă a ajuns la cea mai apropiată dintre prăjituri, când brusc este lovit de către soţie cu o lingură.
– Nu te atinge de astea! spuse ea, sunt pentru înmormântare!