Un tânăr mergea pe jos printr-un sat şi decide să se odihnească un pic. Se aşează pe o bancă unde se află un om mai în vârstă şi începe să vorbească acestuia despre ţară, guvern şi, în cele din urmă, despre legiuitori şi cei asemenea lor. Bătranul îi răspunde tânărului:
– Eu cred că parlamentarii şi alţii asemenea lor sunt ca o broască ţestoasă pe un stâlp.
– Eu nu înţeleg această analogie… Ce înseamna asta, domnule?
Bătrânul începe şi îi explică:
– Dacă vezi o broască ţestoasă stând în echilibru pe un stalp de gard, la ce concluzii ai putea să ajungi?
Văzând mirarea tânărului, continuă:

• În primul rând: nu înţelegi cum a ajuns acolo.
• În al doilea rând: nu poţi să crezi că stă acolo.
• În al treilea rând: ştii sigur că nu ar fi putut să ajungă acolo singurică.
• A patra: ar trebui să faci ceva să nu mai fie acolo.
• A cincea: este evident faptul că aceasta nu va face nimic folositor cât timp stă acolo. Deci, singurul lucru raţional ar fi s-o ajuţi să coboare.

Reprezentanţii celor mai vechi profesii, prostituata şi hoţul, au hotarât să se căsătorească. Consecinţa: copiii lor au fost primii politicieni profesionişti.

– Alo, parlamentul?
– Da.
– Eu vreau să mă angajez în calitate de deputat.
– Ce, ești prost?
– Nu, dar dacă trebuie pot să mă prefac…