Noaptea târziu sună telefonul. Soţia ridică receptorul:
– Scumpo, sunt eu. Vin acasa. Nu am întârziat prea mult, nu?
– Nu, scumpule.
– Dar, pot să vin cu 7-8 prieteni?
– Desigur, scumpule.
– Mai stăm,… mai vorbim…
– Da, scumpule; vă pregătesc rapid niste sandwichuri, o gustare, ceva…
Bărbatul tace, apoi spune:
– Mă scuzaţi, cred că am greşit numărul.
– Domnule doctor, am şi eu o problemă: am un dop în fund şi nu mai pot face nevoile şi eu ca tot omu…
– Dar cum a ajuns acolo?
– Păi mergeam pe o plajă şi am dat fără să vreau cu piciorul într-o lampă fermecată. A ieşit un duh de acolo şi mi-a zis că îmi îndeplineşte o dorinţă, orice…
– Şi?
– Eu am zis: no shit
În România se fabrică un nou model de avion de bombardament.
La primul zbor de probă, avionul se prăbușește, cutiile negre sunt furate de țigani, nimeni nu poate trage nici o concluzie asupra catastrofei.
La inspecția Ministerului Apărării, singurul martor ocular este badea Ion, un cioban care se uita cu o privire tâmpă de analfabet.
– Spune baciule, îl întreabă un colonel, ce-ai observat?
– Apăi, domnule dragă, o hărăbaie zbura, când numa’ ce o pălălaie s-o aprins, no și unde nu s-o țâpat hărăbaia în gios…
– Baciule, nu înțeleg nimic din ce-mi povestești. Fii, te rog, mai clar!
– Păi bine, domnule dragă, de ce nu spui așa?
Ieri, la ora 14:00, un bombardier de tip Stealth, greșind unghiul de incidență cu cel de așezare, a intrat într-o vrie necontrolabilă, în acel context a pierdut ireversibil altitudine, astfel încât s-a produs acest regretabil eveniment.
– Baciule, eşti tare, spune colonelul, dar de unde știi termenii aceștia?
– Ha! Ha! D-apăi când eu eram comandant de escadrilă, matale erai cioban, ca mine!
Doi naufragiaţi au reuşit cu greu să ajungă pe o insulă pustie.
– Suntem pierduţi !
– Nu-ti face griji, ne găsesc ei !
– Crezi?
– Sunt sigur! Am datorii de peste un milion de dolari!
Ţiganul povesteşte:
– Mă duc dimineaţa la pescuit, şi stau, şi stau, şi seara prind un amărât de peştisor galben…
Mă uit în galeată: goală, mânca-ţi-aş…
Zic: – Du-te-n amaru’ tău, amărâtule!
Mă duc spre casă cu bicicleta, ce să vezi: se face bicicleta mea un Merţan super, de zic toţi că l-am furat; ajung acasă, o vilă… O întreb pe pirandă: De unde-i vila asta, tu, că-ţi mănânc pipota!
– Nu ştiu, mă ţigane!
Îi povestesc ce-am păţit, şi-atunci îmi zice ţiganca:
– Ia o oala cu viermişori şi-i du la peştişor şi-i mulţumeşte!
Şi-ajung la lac, îl strig pe peştisor şi-l intreb:
– Cum să te răsplătesc, peştişorule?
Şi el zice că are tot ce vrea, că-i fermecat, da zice că ar vrea o partidă de amor. Şi se dă de trei ori peste cap şi se face o mândreţe de fată de 14 ani… onorată instanţă…
