De ziua soacrei, Bulă se prezintă cu un pacheţel într-o mînă şi cu o puşcă în cealaltă.
– La mulţi ani, mamă soacră! Ţi-am adus o pereche de cercei de aur.
– Mulţumesc, ginerică. Dar cu puşca ce vrei să faci?
– Păi de găuri în urechi nu ai nevoie?
În toiul nopţii, Bulă, cu vînătăi pe faţă şi cu două valize în mîini, sună la uşa casei lui taică-său.
– Ce-i cu tine, Bulă, la ora asta şi în halul ăsta?
– M-am certat cu nevastă-mea.
– Şi a îndrăznit curva aia să dea în tine? Eu, în locul tău, o făceam bucăţi!
Bula, rânjind:
– Dar ce credeai că am în valize?
Ion îşi ascuţea coasa, iar vecinul lui, Janos, îl întreabă:
– De ce ascuţi coasa aia?
– Mă Janos, eu vreau să te omor.
– Eşti nebun, ne cunoaştem de 20 de ani, nu am avut nimic de împărţit, ce-ai cu mine?
– Mă, e adevărat că voi l-aţi omorât pe Mihai Viteazu?
– Da, dar asta a fost acum cinci sute de ani…
– Aşa e, dar eu numai azi am aflat.
La şedinţa Consiliului Local Cluj, un consilier propune:
– Eu zic să mai facem o statuie în oraşul nostru.
Imediat vin ideile:
– Să fie o statuie cu ţăranul român!
– Să fie ţăranul îmbrăcat în costum naţional!
– În mîna dreaptă să aibă o furcă, să se lupte cu ungurii!
– În mîna stîngă să aibă un ştreang, să ştie ungurii ce-i aşteaptă!
– Şi în ştreang să atîrne un ungur, să fie mesajul clar!
După o clipă de tăcere, vorbeşte Funar:
– Bine, dar să schimbăm ungurul în fiecare zi.
Cică s-a descifrat mesajul de pe una dintre cutiile negre de la un avion care a lovit World Trade Center:
– Băi Funare, eşti sigur că asta-i Budapesta?
