Drumul spre iad
Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune.
Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune.
Se apropie 8 Martie, la şcoală învăţătoarea le spune elevilor:
– Copiii, mâine este 8 martie. Faceţi o compunere cu titlul: „Mama e doar una”.
A doua zi, de 8 martie învăţătoare le cere elevilor să citească compunerile.
Costeluş începe:
– În vacanţa de vară mă jucam pe afară cu copiii. M-am lovit, am început să plâng, mama m-a auzit, a venit la mine şi m-a spălat, m-a pansat, a avut grijă de mine, mama e doar una!
– Bravo Costeluş. Acum hai Ionel, să auzim compunerea ta.
– Anul trecut de Craciun mama mi-a cumparat hăinuţe noi, paltonaş, căciuliţă şi o maşinuţă nouă… mama e doar una!
– Foarte frumos Ionel, stai jos şi acum să ascultăm compunerea lui Bulă.
– Ieri când am ieşit de la şcoală am mers şi am ras două beri, o sută de uischi şi o juma de vodkă. Am venit acasă şi mama mi-a spus: ” Porcule, aşa se vine acasă?” După ce i-am ars două peste bot mi s-a facut foame şi îi zic: „Dă-mi de mâncare că ţi-o iei iar”, „Bulă, mamă, vezi că sunt două gogoşi în frigider.” Deschid frigiderul mă uit şi zic: „Mamă, e doar una!”
Şefulicu’ nostru drag
Te vom aştepta în prag
Să ne dai câte o floare
Dar şi-un ban în buzunare
Că de ziua noastră-am vrea
Să ne cumpărăm ceva:
Rochiţe sau săndăluţe
Rujuri sau chiar mărgeluţe!
Ochii văd, inima cere
Haide, fă-ne o plăcere
Că o dată în tot anul
Scoate şi bărbatul banu’
Iară noi vom fi drăguţe,
Conştiincioase, hărnicuţe,
Nu te vom dezamăgi,
Numai bun cu noi să fii!
Şi dacă bănuţi n-om avea
Lasă-ne şi ne-om căra
La ochi nu ne-om vedea.
Toate-acestea fiind zise
Se vor transforma din vise
Într-o clara realitate
De 8 Martie?
Numai bine, sanatate!
E martie opt!
Şi e frumos şi este soare.
E ziua ta , iubită-nvăţătoare!
Aş vrea să-ţi dăruiesc
Din sufletu-mi curat,O floare…
Dar n-am să pot,Că-n ţara noastră chinuită
O floare-i socotită …mită!
Şi nici n-aş vrea pentru o biată floare
S-ajung de-acum corupătoare.
Şi mă gândesc de am vreo vină
De ţi-aş planta-o în grădină ?!
Mi-a spus şi sora mea mai mare
Nici mamei să nu-i dau o floare,
Căci sora mea e mare, dar scrântită
Şi ea va socoti că-i mită
Că pentru această îmbobocită floare
Mă pune mama prima la mâncare!
Aşa că, scumpă-nvăţătoare,
Atunci când mă voi face mare
Şi voi elibera această ţară
Din ghearele ce crude-o înhăţară,
Voi da un ordin sau o lege
Sau un decret prin care,
Orice fiinţă iubită de sub soare
Să aiba dreptul sa primeasc-o floare…
O pereche de studenţi îndrăgostiţi de la ASE stau împreună într-o cameră de hotel la munte.
Pe la miezul nopţii, studentul zice:
– Acţiunile sunt în creştere!
– Îmi pare rău, dar BURSA este închisă! răspunde ea.
După vreo câteva minute, iar:
– Acţiunile cresc tot mai mult!
– Îmi pare rău, BURSA este închisă!
Şi iar..
– Acţiunile au atins nivelul maxim!
– Îmi pare rău, BURSA este închisă.
După câteva minute, după ce se mai gândeşte puţin, tipa zice:
– S-a deschis BURSA!
– Îmi pare rău, am vândut acţiunile pe sub mână!