Ion şi Maria veneau noaptea de la căminul cultural şi scurtau drumul prin porumb. După un timp Maria se adresează lui Ion:
– Auzi, Ioane? Eu am o presimţire!
– Ce presimţire, ai, Mario?
– Presimt că vrei să mă f*i!
– Vai, tu, Mărie, nici gând! Până la nuntă, nu mă ating de tine!
După încă 10 minute Maria:
– Auzi, tu, Ioane? Eu am o presimţire! Presimt că vrei să mă…
– Vai, Mărie! Nu se poate una ca asta, până la nuntă!
Şi tot aşa au continuat discuţia tot lanul. Mai e puţin şi se termină porumbul. Maria, nervoasă:
– Auzi, tu, Ioane? F**e-mă odată, să scap de presimţirea asta!

Ion şi Maria în şură. Ion către Maria:
– Marie, dă jos fusta!
– Vai, Ioane, e ruşine.
– Dă-o jos că eu sunt bărbat şi ştiu de toate.
Maria da jos fusta.
– Marie, dă-ţi jos ciorapii!
– Vai, Ioane, nu pot, e ruşine…
– Dă-o jos cum îţi spun că eu sunt bărbat şi ştiu de toate…
Maria dă jos ciorapii
– Marie, dă jos chiloţii!
– Vai, Ioane, e ruşine.
– Marie, dă jos chiloţii că eu sunt bărbat şi eu ştiu de toate.
Maria dă jos chiloţii
– Pe aici, după cum mi-a zis Vasile, ar trebui să fie o gaură…

Maria către Ion:
– Unde mergi, Ioane?
– La cârciumă.
– Atunci, ia bate-mă acu, că pe când vii, io oi dormi.