Guvernul român, neştiind pe ce să mai pună impozit, s-a gândit să pună impozit pe plăcerea cărnii. Un om al muncii, pe nume Ion Pendulă, impotent fiind, face următoarea petiţie la fisc:
„Subsemnatul, Ion Pendulă,
Om al muncii fara p*lă,
Cer să nu plătesc tribut,
Pentru că nu pot să f*t!”
Vine prompt şi răspunsul de la fisc:
„Dragă domnule Pendulă,
Om al muncii fara p*lă,
Cât există deget, limbă,
Legea ţării nu se schimbă.”
