Ţăranul şi peştişorul de aur

Era un plictisit de ţăran pe malul unei ape li dădea la peşte. Sta el p-acolo pe lângă plută şi deodată vede că mişcă. Când scoate undiţa din apă, ce să vezi: un peştişor de aur. Ăsta dă să-l bage-n traistă când este oprit de alt ţăran care tocmai ce trecea pe lângă el:
– Ce faci fraiere, aruncă-l înapoi în apă, tu nu ştii că peştişorul de aur îţi îndeplineşte trei dorinţe?
Se uită ţăranul la peşte şi zice:
– Hai bă, aşa mic şi pricăjit, marş în pi*da mă-tii înapoi în apă!
Nu-l aruncă bine-n apă că peştişorul de aur scoate capu‘ afară şi-i zice:
– Bă, ţărane, pentru că m-ai salvat, îţi indeplinesc trei dorinţe. Dar orice mi-ai cere, ăluia ăi dau de două ori mai mult, că el te-a învăţat de bine.
Stă ţăranul nostru niţel pe gânduri apoi zice:
– Vreau o vilă ultra-super-şmecheră aici pe malul apei!
Pac! Şi imediat îi apare-n faţă o vilă. Când se uită, lângă vila lui, ăluilalt îi făcuse două vile.
– Vreau doi saci da bani!
Pac! Apar lângă el doi saci de bani. Ăluia îi apar patru saci. Supărat şi ofticat ţăranul îi spune peştişorului de aur a treia dorinţă:
– Auzi bă, ia-mi un c*i!