Cu alcoolul în sânge

Stăteam alături de nevastă-mea la înâlnirea de 30 de ani de la terminarea liceului şi mî tot uitam la o tipă bine, dar complet turtă, ce-şi legăna nostalgic între două degete paharul, singură la o masă de alături. Nevastă-mea m-a întrebat:
– „O cunoşti?”
– „Sigur”, am oftat, „e prima mea prietenă din liceu. Am înţeles că s-a apucat de băut imediat după ce ne-am despărţit şi de-atunci n-a mai fost trează.”
– „Dumnezeule!” a spus nevastă-mea. „Cine s-ar fi gândit că o persoana poate sărbători atâta timp?!”