Oda românilor de pretutindeni

Eşti român şi toţi te ştiu,
Că faci tot, dar…prea târziu,
Bei ceai numai când strănuţi,
Faci duş doar atunci când puţi.
Baţi femeia-n „stele verzi”
Şi-o iubesti doar când o pierzi.
Doar când o-nşeli îi aduci flori,
Mergi la doctor doar când mori…
Te rogi doar când dai de greu,
N-ai casă, da-ţi iei BeMWeu.
Juri că nu mai bei,… promiţi!
Însă doar când beat, vomiţi…
Uiţi de neamuri ani şi ani,
Le suni doar când nu ai bani.
Vii la bine, fugi la greu,
Eşti ROMÂN, ce Dumnezeu!