Veneam într-o seară acasă cu taxiul, din câte știam, trebuia să achit vreo 50 de lei. Seara, întuneric, ajung deja în curtea ”casei părintești”, un bloc cu 15 etaje și 4 scări. Văzând circumstanțele ”favorabile”, îmi trece prin gând o idee: ”ce ar fi dacă repede ies din taxi și fug, fără să plătesc…casa e mare, poți să cauți mult și bine.” Nici nu se oprește bine mașina, repede deschid ușa, când să ies, mă lovesc cu capul de bara podului mașinii, apoi mă împiedic de o bordură și cad peste o bancă. Când să mă ridic, agăț pantalonii într-un cui ce ieșea din banca respectivă, într-un final, rupându-i, ajung la ușă, stau vre-o 30 de scunde până să formez codul de la intrare, care la naiba, tocmai atunci își arăta mofturile… și cu coada ochiului observ că, șoferul de taxi, nu întreprinde nici o acțiune pentru a mă ajunge din urmă, ”E în stare de șoc” – mă gândesc eu. Dar totul s-a dovedit a fi cu mult mai simplu, ajungând în bloc, mi-am adus aminte că i-am plătit când am urcat.
Conectare
Bine ați venit! Autentificați-vă in contul dvs
Ați uitat parola? obține ajutor
Recuperare parola
Recuperați-vă parola
O parola va fi trimisă pe adresa dvs de email.