Iepuraşul şi ursoaica

În pădure iepuraşul se plimba plictisit şi trece pe lângă bârlogul ursoaicei unde vede ursuleţii jucându-se:
– Măi flăcăi, acasă e mămicuţavoastră?
Puii, în cor:
– Nu…
Iepurele:
– Când se întoarce să îi spuneţi că vreau să o regulez.
Vine ursoaica acasă, ursuleţii îi transmit mesajul. A doua zi, iepuraşul iar se plictiseşte, iar pleacă prin pădure, iar ajunge la ursoaică unde erau doar puii acasă şi scena se repetă. Ursoaica se enervează şi le zice ursuleţilor să îi spună iepuraşului ca şi în celelalte zile că nu este acasă şi se ascunde în bârlog. La un moment dat apare iepurele, şi o ia de la capăt cu întrebarea obişnuită:
– Ia spuneţi voi ursuleţilor, mămica voastră este acasă?
– Nu este…
– Spuneţi-i că nu am glumit, chiar vreau să o regulez, să nu mai fugă din calea mea!…
Ursoaica când aude, iese din bârlog şi o ia la goană după iepure care deja, de frică, era la mare depărtare şi se strecoara printre copaci ca să se ascundă. La un moment dat, ursoaica, fiind mai mare, se prinde între două crengi şi rămâne blocată cu fundul în sus printre crăci. Iepurele se duce, îşi face mendrele cu ursoaica apoi îi spune:
– Puteam să o fac şi acasă dar nu am vrut să stric educaţia celor mici!